Infecțiile Asociate Asistenței Medicale (IAAM) – O provocare majoră

AUTOR: dr. Hrișca Raluca

Ce sunt infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM)?

Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) sunt infecții dobândite de pacienți în timpul internării în unități medicale sau în centre rezidențiale, care nu erau manifeste sau în incubație la momentul internării. Acestea pot fi cauzate de microorganisme proprii pacientului sau de agenți patogeni dobândiți în spital.

De ce sunt IAAM atât de importante?

1. Reprezintă un risc pentru pacienți: IAAM pot prelungi șederea în spital, agrava starea de sănătate și chiar pot pune în pericol viața pacienților.
2. Au un impact asupra familiile acestora: stres emoțional, costuri financiare suplimentare și o povară considerabilă în îngrijirea celor dragi.
3. Cresc costurile financiare: tratamentul și gestionarea IAAM poate fi costisitoare, afectând atât pacienții, cât și instituțiile medicale.
4. Au un impact asupra comunității: răspândirea microoganismelor multirezistente în comunitate.

Situația IAAM la nivel european

Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) reprezintă un pericol la adresa sănătății publice din întreaga lume, afectând sute de milioane de pacienți anual și generând costuri semnificative pentru sistemul medical și societate. În Uniunea Europeană și Spațiul Economic European (UE/SEE) se estimează că 4,3 milioane de pacienți sunt afectați anual ¹. Raportul Centrului European pentru Prevenirea și Controlul  Bolilor (ECDC) arată că la nivelul Uniunii Europene (UE) și Ariei Economice a Europei (EEA), rezistența la antibiotice este responsabilă de circa 35.000 de decese anual și de un impact economic anual estimat la aproximativ 1,1 miliarde de euro.²

Conform studiului de prevalență de moment desfășurat la nivel UE/SEE din anul 2022/2023, prevalența pacienților cu IAAM a variat de la 4,4% în spitalele primare la 7,7% în spitalele terțiare. Cea mai mare prevalență a fost înregistrată în rândul pacienților internați în unitățile de terapie intensivă, unde a ajuns la 20,5%, comparativ cu 6,4% în cazul celorlalte specialități.

Situația IAAM în România

România ocupă un loc fruntaș privind povara rezistenței la antimicrobiene a bacteriilor la nivelul UE/EEA. Studiul de prevalență de moment din 2023 a identificat o prevalență generală a IAAM de 3,1% în spitalele din România. În cadrul acestei analize, secțiile ATI s-au evidențiat ca fiind cele mai vulnerabile la infecții asociate asistenței medicale, cu o prevalență considerabil mai mare, de 14,9%.³

Ce putem face în privința IAAM?

Principalele strategii de prevenire și limitare a IAAM sunt reprezentate de măsuri precum igiena mâinilor, curățenia și dezinfecția mediului de spital (suprafețe și echipamente medicale), izolarea pacienților, utilizarea echipamentului de protecție individual și utilizarea judicioasă (corespunzătoare și adecvată) a antibioticelor.

Conștientizarea și înțelegerea amplorii și gravității acestei probleme sunt esențiale pentru dezvoltarea și implementarea de strategii eficiente în prevenirea și controlul IAAM, protejând astfel sănătatea pacienților și sustenabilitatea sistemului medical.

Este important de reținut că IAAM se întâlnesc în toate unitățile spitalicești din întreaga lume, inclusiv în spitalele care prezintă infrastructură modernă în conformitate cu  noile standarde (saloane cu 1 sau 2 paturi, cu grup sanitar propriu, rezerve cu presiune negativă, etc) și care sunt dotate cu echipamente de prevenție a IAAM de ultimă generație.

Există un prag al ratei de IAAM sub care, indiferent de măsurile luate, rata de IAAM nu poate scădea, acest lucru fiind cunoscut de experții în domeniu și conștientizat la nivelul Organizației Mondiale a Sănătății cât și la nivelul Ministerului Sănătății. Prin urmare, începând cu finalul anului 2022, în legislație au fost publicate printre criteriile de performanță în baza cărora se efectuează evaluarea anuală a activității managerului spitalului public și rata infecțiilor asociate asistenței medicale pe spital calculată la 100 de pacienți externați. Punctajul maxim se acordă pentru o rată a IAAM înregistrată între 3 și 7%, evidențiindu-se astfel efortul necesar conștientizării, identificării și raportării corecte a acestora.⁴

Măsurile de bază în prevenirea infecțiilor

Precauțiuni standard sau universale. Acestea reprezintă un ansamblu de măsuri de prevenire a infecțiilor care se aplică tuturor pacienților, indiferent de statutul lor infecțios, în orice unitate medicală și se bazează pe principiul că toate fluidele corpului, tegumentul non-integru și membranele mucoase pot conține agenți patogeni. Implementarea corectă a precauțiunilor standard reduce semnificativ riscul de transmitere a infecțiilor.

Este important de reținut că dintre acestea igiena mâinilor este ceea mai simplă și mai puțin costisitoare măsură de prevenire a infecțiilor iar responsabilitate realizării acesteia este comuină întregului personal medical. Respectarea celor 5 momente ale igienei mâinilor conform recomandărilor Organziației Mondiale a Sănătății (OMS) contribuie semnificativ la protejarea atât a pacienților cât și a personalului medical. O complianță crescută a igienei mâinilor scade transmiterea germenilor cu aproximativ 50%.⁵ [8]

Precauțiuni suplimentare sau specifice adresate căii de transmitere. Acestea sunt măsuri suplimentare aplicate pacienților cunoscuți sau suspectați de a fi infectați sau colonizați cu agenți infecțioși specifici, în funcție de calea de transmitere a germenului suspectat/identificat.

Utilizarea judicioasă a antibioticelor, înseamnă utilizarea responsabilă a antibioticelor, doar când este necesar, cu prescrierea antibioticului potrivit, în doza corectă și cu o durată potrivită.

Importanța vaccinării în prevenirea infecțiilor. Vaccinarea joacă un rol crucial în prevenirea unor infecții, protejând atât personalul medical cât și pacienții. Prin vaccinare, se reduce semnificativ riscul de îmbolnăvire și transmitere a unor boli infecțioase.

Recomandări pentru pacienți privind prevenirea IAAM

În timpul spitalizării este important ca și pacienții să fie conștienți privind riscurile pe care le implică îngrijirile asociate asistenței medicale și să înveșe ce ar putea face pentru a se proteja.

1. Atenție la igiena mâinilor: dezinfectați-vă pe mâini cu soluții hidroalcoolice sau spălați-vă pe mâini cu apă și săpun în special înainte și după contactul cu alte persoane, atingerea unor suprafețe frecvent atinse (întrerupătoare, clanțe, balustrăzi, etc.) sau după utilizarea toaletei.
2. Evitați auto-medicamentația: Nu luați medicamente sau alte substanțe fără prescripția unui medic sau a unui profesionist medical calificat. Auto-medicamentația poate crește riscul de infecții și poate avea consecințe grave pentru sănătatea dumneavoastră.
3. Atenție la igiena personală pe perioada spitalizării. O igienă riguroasă scade exponențial riscul de infectare cu germeni proprii, în special a plăgilor sau a dispozitivelor invazive montate (catetere vasculare, urinare, etc).
4. Respectați măsurile de siguranță atunci când sunt indicate: respectați regulile de distanțare socială, purtarea măștilor de protecție atunci când este necesar pentru a reduce riscul de transmitere a infecțiilor respiratorii, respectiv purtarea echipamentului de protecție și igiena mâinilor atunci când vi se indică de către personalul medical.
5. Importanța vaccinării: vaccinarea joacă un rol crucial în prevenirea anumitor infecții, protejând atât personalul medical, cât și pacienții. Prin vaccinare, se reduce semnificativ riscul de îmbolnăvire și transmiterea unor boli infecțioase.

Adoptarea acestor măsuri contribuie semnificativ la reducerea riscului de infecție și la asigurarea unui mediu medical sigur.

Recomandări pentru vizitatorii din unitățile medicale

Pe perioada vizitelor în unitățile sanitare, este important ca și vizitatorii să respecte câteva reguli simple de prevenirea a infecțiilor.

1. Igiena mâinilor se va realiza utilizând un dezinfectant pe bază de alcool sau prin spălarea mâinilor cu apă și săpun (dacă mâinile sunt vizibil murdare sau ruda prezinta boală diareică) în special:
   • Înainte de a intra în camera pacientului
   • După ce ați atins pacientul sau obiectele din jurul său
   • După ce ați folosit toaleta
   • După ce v-ați suflat nasul, ați tușit sau ați strănutat.
2. Eticheta respiratorie (sau a tusei) implică câteva reguli simple de urmat:
   • Acoperiți-vă gura și nasul cu un șervețel de unică folosință când tușiți sau strănutați.
   • Dacă nu aveți un șervețel, tușiți sau strănutați în cotul îndoit (plica cotului), nu în mâini.
   • Aruncați șervețelele folosite la coșul de gunoi și igienizați-vă mâinile imediat după.
3. Evitarea contactului cu persoanele bolnave. Dacă sunteți bolnav, amânați vizita la spital sau la unitatea medicală până vă simțiți mai bine. Evitați contactul apropiat cu persoanele care prezintă semne de boală, cum ar fi tuse, febră sau nas înfundat.
4. Respectarea regulilor unității sanitare:
   • Urmați instrucțiunile personalului medical cu privire la purtarea măștilor, halatelor sau a altor echipamente de protecție.
   • Nu atingeți echipamentul medical sau dispozitivele conectate la pacient fără permisiunea personalului medical.
   • Evitați să stați pe patul pacientului.

Mesaj de luat acasă

Fiecare dintre noi are un rol de jucat în prevenirea IAAM!

IAAM reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică iar conștientizarea, educația și implementarea măsurilor de prevenție sunt esențiale pentru reducerea impactului acestor infecții asupra sistemului de sănătate și a comunității.

---

1. European Centre for Disease Prevention and Control. Point prevalence survey of healthcare-associated infections and antimicrobial use in European acute care hospitals. Stockholm: ECDC; 2024 ↩︎
2. European Centre for Disease Prevention and Control. Antimicrobial resistance in the EU/EEA (EARS-Net) – Annual Epidemiological Report 2022. Stockholm: ECDC; 2023 ↩︎
3. Studiul de Prevalență de Moment al Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale și al consumului de antimicrobiale, în spitalele din România, INPS 2023 ↩︎
4. Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare; Ordinul Ministerului Sănătății nr. 3.626 din 29 noiembrie 2022 privind criteriile de performanță în baza cărora contractul de management poate continua sau poate înceta înainte de termen ↩︎
5. WHO. Health care without avoidable infections: the critical role of infection prevention and control. 2016. http://www.who.int/infection-prevention/about/en/ ↩︎